Ioana Feodorov

Articole
•A apărut în revista academică ieșeană Philologica Jassyensia, an XVIII, nr. 1 (35), 2022, la pag. 13-26, articolul Ioanei Feodorov Conexiunile românești ale primului Acatist arab tipărit, care este accesibil online la adresa  Revista – Philologica Jassyensia (philologica-jassyensia.ro). Revista „Philologica Jassyensia” este revista BDI, fiind inclusă în următoarele baze de date internaţionale:  CEEOL,   EBSCO, ERIH PLUS, The LINGUIST LIST, MLA International Bibliography, PROQUEST,  SCIPIO, şi ULRICHSWEB.

Arhim. Policarp Chițulescu

Cărți
• Cartea slavă din Biblioteca Sfântului Sinod-secolele XVI-XVIII, Dinasty Books Proeditură și Tipografie, București, 2020.
• Viețile cuvioaselor Nazaria și Olimpiada de la Văratic. Câteva aspecte privind influența paisianismului în dezvoltarea monahismului feminin din Țările Române, Dinasty Books Proeditură și Tipografie, București, 2020.
• Valori bibliofile din biblioteca istorică a Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti, Basilica, București, 2016.
• Cărţi din vechile biblioteci medievale româneşti păstrate în Biblioteca Sf. Sinod. Books from Mediaeval Romanian Libraries preserved in the Holy Synod Library, Basilica, București, 2011.

Cărți co-editate
• Antim Ivireanul – Opera tipografică, Editura Institutului Cultural Român, București, 2016.
• Biblioteci de mănăstire, in Enciclopedia monahismului românesc-istorie, cultură, spiritualitate, II, Basilica, București, 2016, p. 243-397.
• Carte veche românească in Colecția de artă a Patriarhiei Române- Catalogul muzeului de la Mănăstirea Antim, Cuvântul Vieții, București, 2016, p. 154-195.

Articole
• „Activitatea filantropică a mănăstirilor din Țara Românească în istoria Bisericii Ortodoxe Române”, în Filantropie ortodoxă în viața poporului român, [Cuvântul vieții], București, 2020, p.15-43.
• „Dezvoltarea cultului Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou reflectată în edițiile tipărite și manuscrise ale slujbelor închinate acestuia” în Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor. Cuvinte către pelerini, studii și mărturii contemporane, Cuvântul Vieții, București, 2020, p. 125-177.
• „Lumina cuvântului pentru cei mulți. Traducători din Țara Românească și operele lor”, Glasul Bisericii, LXXXVIII, 2019, 10-12, p. 249-271.
• „Livres imprimés à Venise aux XVII^e et XVIII^e siècles avec la contribution des Pays Roumains”  în Culture manuscrite et imprimée dans et pour l’Europe du Sud-Est. Manuscript and Printed Culture in and for South-Eastern Europe, Istros, Brăila, 2020, p. 13-43.
• „Câteva foi volante necunoscute Bibliografiei Românești Vechi”, Apulum- series Historia et Patrimonium supplementum, LVII, 2020, p. 141-162.
• „O Evanghelie din epoca lui Matei Basarab păstrată în biblioteca Patriarhiei Ierusalimului-repertoriul inedit al ilustrațiilor sale”, Apulum- series Historia et Patrimonium, LVI, 2019, p. 1-28.
• „Domnitori români și cărți venețiene: câteva ctitorii culturale bibliofile”, în Istorie și patrimoniu cultural, Muzeul Național Cotroceni, Colocviul Național de istorie, ed. a XXI-a, I, București, 2019, p.225-232.
• „Manuscripts in the Library of the Holy Synod of the Romanian Orthodox Church in București Related to Moldavia and the Monastery of Zograf”, Zographski Sbornik, Zographski Manastir, Mt. Athos, 2019, p. 656-661.
• „Noi manuscrise și copiști din Moldovlahia” în (ed.) Costin Croitoru, Miscellanea Historica et Archeologica in honorem Professoris Ionel Cândea septuagenarii, Editura Academiei Române- Istros, București-Brăila, 2019, p. 567-583.
• „Contribuții la istoria câtorva mănăstiri din Moldova și la relația acestora cu Muntele Athos (mănăstirea Zografu)”, Revista istorică, XXIX, 2018, 3–4, p. 365–375.
• „Completări și îndreptări la Bibliografia Românească Veche”, Librăria. Studii și cercetări de biblioteconomie, XIV-XV, 2015/2016, p. 141-163.
• „Cazaniile (Didahiile) lui Ilie Miniat, București, 1742. Noi contribuții”, Episcopia Tulcii-Îndrumător pastoral pe anul de la Hristos 2018, 10, Tulcea, p. 303-309.
• „Etat de l’art des livres et objets sacrés ayant appartenu à Saint Anthime d’Ivir”, Museikon, 2018, 2, p. 105-116.
• „Le livre imprimé à Kiev au XVII^e siècle dans les fonds de la Bibliothèque du Saint Synode de Bucarest” în Naționalnîi Kievo-Pecerskyi istorico-kulturny zapovidnik, Mogylianski citania, zbirnik naukovih pratz, Kiev, 2018, p. 20-29.
• „Canon de pocăință sau Model de străpungere a inimii și de smerenie. O incursiune duhovnicească” în Canon de pocăință cuprinzând povestea sfințior osândiți ai Scării, ediție facsimilată după ms. Grec 1294 din Biblioteca Academiei Române, Editura Excelență prin cultură, București, 2018.
• „Holy Relics Consecrated by the Saint Hierarch Antim Ivireanul” în Georgia and European World Philosophical-Cultural Dialogue, II, Tbilisi, 2017, p. 94-106.
• „Odoarele Mitropoliei Țării Românești de la Târgoviște și București și donatorii lor așa cum apar în Condica lui Antim (ms. rom. 671 BAR)” în Catedrala mitropolitană din Târgoviște, simbol al efervescenței misionare, spiritual și culturale muntene. 500 de ani de la începutul ridicării ei, Editura Arhiepiscopiei Târgoviștei, Târgoviște, 2017, p. 149-178.
• „Știri despre unele cărți și odoare de la Sfântul Antim Ivireanul. O evaluare recapitulativă”, Lumina lumii, 26, XXVI, 2017, Râmnicu- Vâlcea, 158-167.
• „Catalogul manuscriselor din Biblioteca Sfântului Sinod” (I), Studii Teologice, XII, 2016, 1, 133-145.
• „Catalogul manuscriselor din Biblioteca Sfântului Sinod” (II), Studii Teologice, XII, 2016, 2, 53-77.
• „Noutăți despre biblioteca Sf. Antim Ivireanul”, Episcopia Tulcii-Îndrumător pastoral pe anul de la Hristos 2016, Tulcea, p.109-112.
• „O retipărire necunoscută a Slujbei Sf. Parascheva cea Nouă în prima carte grecească imprimată de Sf. Antim Ivireanul la Târgovişte (1709)”, Lumina lumii, 24, XXV, Râmnicu- Vâlcea, 2015, pp. 78-84.
• „Danii necunoscute de carte și câteva noi documente de la Sf. Calinic Cernicanul” în Lucrarea duhovnicească şi culturală a Sf. Ier. Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, Praxis, Râmnicu-Vâlcea, 2015, p. 9-24.
• „Cărţi şi manuscrise din vechea bibliotecă a mănăstirii Sfânta Troiţă- Radu Vodă din Bucureşti”, Studii Teologice, X, 2014, 2, p. 67-96.
• „Informaţii inedite depre cărţile unei vechi mănăstiri din Cernăuţi” Librăria. Studii și cercetări de biblioteconomie, XIII, 2014, p. 137-144.
• „Two Rare Books printed in Venice, Funded by Constntin Brâncoveanu”, în Constantin Brâncoveanu et le monde orthodoxe, Editura Academiei Române, București, 2015, p.167-177.
•  „Cartea brâncovenească din muzeul eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului” în Spiritualitatea mărturisitoare a culturii românești în perioada Sf. Martir Constantin Brâncoveanu, Praxis, Râmnicu- Vâlcea, 2014, p. 99-106.
• „Un panegiric rostit de Patriarhul Gherasim Pallada la Mănăstirea Hurezi (1692)” în Spiritualitatea mărturisitoare a culturii românești în perioada Sf. Martir Constantin Brâncoveanu, Praxis, Râmnicu-Vâlcea, 2014, p. 37-46.
• „Casa cărților ca izvor al hranei și delectării sufletului. Date noi și vechi despre bibliotecile unor mănăstiri vâlcene” în Tradiție și noutate în cultura și spiritualitatea epocii brâncovenești, Praxis, Râmnicu-Vâlcea, 2014, p. 45-54.
• „Lectura ca desfătare intelectuală și lumină spre mântuirea sufletului în epoca brâncovenească”, în (ed.) Anca Beatrice-Todireanu, Civilizația epocii brâncovenești, Monitorul Oficial, București, 2014, p. 50-69.
• „Posesori şi donatori de carte în epoca brâncovenească”, Revista română de istorie a cărții, 11, XI, 2014, p.39-50.
• „Din nou despre Gavril Uric”, Revista română de istorie a cărții, XI, 2014, 11, p. 92-95.
• „Un manuscris necunscut copiat din porunca lui Iliaș, voeivodul Moldovlahiei”, Analele Putnei, IX, 2013, 2, p. 17-24.
• „Biblioteca Sfântului Sinod. Istorie şi actualitate”, Librăria. Studii și cercetări de biblioteconomie, XII, 2013, p. 208-225.
• „Liturghiile românești tipărite de Sf. Antim Ivireanul. 300 de ani de la apariția Liturghierului românesc de la Târgoviște”, Revista română de istorie a cărții, X, 2013, 10, p. 12-34.
• „Les saints et leurs vies dans les manuscrits slavons de la collection de la Bibliothèque du Saint Synode de Bucarest. Sources des vies des saints”, Starobalgarska litteratura, XLVII, 2013, p. 260-265.
• „Evhologhionul de la Râmnic (1706) și primul Liturghier românesc tipărit de Sf. Ierarh Antim Ivireanul”, Tabor, VI, 2013, 9, p. 68-75.
• „Cărți uitate, cărți regăsite. Date culese cu ocazia cercetării unui fond inedit”, in Istoria cărții și a bibliotecilor, Bibliotheca, Târgoviște, 2013, p. 87-97.
• „Reprezentări ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în vechea cultură românească- texte şi imagini”, în Împărați Constantin și Elena promotori ai libertății religioase și susținători ai Bisericii, Cuvântul Vieții, București, 2013, p. 207-242.
• „Un Arhieraticon manuscris din secolul al XIX-lea aflat în colecţiile Bibliotecii Sfântului Sinod”, Librăria. Studii și cercetări de biblioteconomie, XI, 2012, p. 104-117.
• „Noutăți despre biblioteca Sf. Antim Ivireanul”, în Antimiana– antologie de studii, comunicări, articole editat de Centrul de studii medievale și premoderne Antim Ivireanul, II Bacău, 2012, p. 236-239.
• „Considerații cu privire la importanța Psaltirii de la Bălgrad din 1651”, în Polychronion profesorului Nicolae Șerban Tanașoca la 70 de ani, Editura Academiei Române, București, 2012, p. 135-142.
• „Un text encomiastic inedit închinat mitropolitului Ștefan I al Ungrovlahiei (1651)”, (în colab. cu prof. dr. Zamfira Mihail), Revista română de istorie a cărții, VIII, 2011, 8, p. 15-27.
• „Luminători și lumini. Chipuri de ctitori de civilizație românească și spiritualitate creștină, în perioadele cantacuzină și brâncovenească (1678-1716) ” în Întru folosul creștinescului norod, cultură și spiritualitate în Țara Românească (a doua jumătate a secolului al XVII-lea-secolul al XVIII-lea), Muzeul Național Cotroceni, București, 2011, p. 9-20.
• „Consideraţii pe marginea unui Pomelnic necunoscut al Mitropoliei Ungrovlahiei, copiat de Dionisie Eclisiarhul” în In honorem Cătălina Velculescu. La aniversară, Ed. Paideia, București, 2011, p.43-53.

Oana Iacubovschi

Cărți editate
• Maria Ana Musicescu, Tradition et innovation dans l’art du Sud-Est européen du XV^e au XIX^e siècles, édition par Oana Iacubovschi („Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes”, 5), Editura Istros, Brăila, 2019, 274 p.
• Nicolae-Șerban Tanașoca, Études byzantines et balkaniques, édition par Oana Iacubovschi et Andrei Timotin („Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Européennes” 2), Editura Istros, Brăila, 2018, 314 p.

Articole 
• “The Selection of Saints in the Narthex of Saint George’s Church at Voroneț Monastery: A Case Study on the Transmission of Religious Models from the Balkans towards Moldavia during the 15th Century”, în Journeys/Art Readings.Thematic Peer-reviewed Annual in Art Studies, Sofia 2020, p. 145-178.
• „An Overlooked Image of the Forty Martyrs of Sebaste in the Metropolitan Church of Suceava. Literary Sources and Iconographic Context”, Revue des Études Sud-Est Européennes, Tome LV, București, 2017, p. 225-261.
• „Christ Pantocrator surrounded by the symbols of the Evangelists: The Place and the Meaning of the Image in Post-Byzantine Mural Painting. The case of Moldavian Cupolas (15th-16th centuries)”, Revue des Études Sud-Est Européennes, Tome LIII, București, 2015, p. 131-153.
• „Old Testament Prophets and  their Message in the Dome of Saint George’s Church in Suceava”, Revue des Études Sud-Est Européennes, Tome LII, București, 2014, p. 70-91.
• „Der Akathistos-Bilderzyklus in der 16. Jahrhundert Wandmalerei in der Walachei”, Revue des Études Byzantines et Post-Byzantines, Tome VI, București, 2011, p. 289-324.
• „Der Akathistos Hymnos in der 16. Jahrhundert Wandmalerei – das Narthexprogramm der Klosterkirchen in der Walachei”, Revue des Études Sud-Est Européennes, Tome XLVIII, București, 2010, p. 77-91.

Studii în volume colective
• „Narațiune și exegeză vizuală în contextul iconografiei Patimilor. Cazul bisericii Sf. Nicolae a mănăstirii Probota”, în Dinamici sociale și transferuri culturale în Sud-Estul european, ed. A. Timotin, Editura Academiei Române, București, 2019, p. 236-270.
• „O particularitate a iconografiei cupolelor bisericilor moldovenești în secolele XV-XVI: Pantocratorul în tetramorf”, în Cultură și istorie la Est de Carpați în perspectivă sud-est europeană (sec. XV-XX). Materialele conferinței științifice internationale din 30 martie 2015, ediția a V-a, ed. Andrei Eșanu, Constantin Iordan, Chișinău, 2016, p.167-186.
• „Note pe marginea inscripției din cupola bisericii Sfântul Gheorghe din Suceava”, Spicilegium, volum omagial dedicat doamnei prof. univ. dr. Corina Popa, Editura UNArte, Bucureşti, 2015, p. 99-115.

Hasan Çolak

Cărți
• Hasan Çolak  şi Elif Bayraktar-Tellan, The Orthodox Church as an Ottoman Institution: A Study of Early Modern Patriarchal Berats, Istanbul, The Isis Press, 2019.
• Hasan Çolak, Zeynep Kocabıyıkoğlu Çeçen şi N. Işık Demirakın (eds.), Ayşegül Keskin Çolak’a Armağan Tarih ve Edebiyat Yazıları, Ankara, Kebikeç, 2016.
• Hasan Çolak, The Orthodox Church in the Early Modern Middle East: Relations between the Ottoman Central Administration and the Patriarchates of Antioch, Jerusalem and Alexandria, Ankara, Türk Tarih Kurumu, 2015.

Articole
• “Adamantios Korais and His Turkish Notes” Journal of Modern Greek Studies, 39/2 (2021), p. 307-348.
• “Neresi Sıla, Neresi Gurbet? Amsterdam’daki Osmanlı Rumlarında Mekân ve Kimlik İlişkisi” Osmanlı Tarihi Araştırma ve Uygulama Merkezi Dergisi (OTAM), 47 (2020): p. 1-19.
• “Bilim, İlahiyat ve Siyasetin Merkezinde Bir Osmanlı Münevveri: Kudüs Patriği Chrysanthos Notaras” Kebikeç 47 (2019): p. 31-56.
• “Başlık: Amsterdam’s Greek merchants: protégés of the Dutch, beneficiaries of the Russians, subjects of the Ottomans and supporters of Greece” Byzantine and Modern Greek Studies, 42 (2018), p. 115-133.
• “Aydınlanmanın Osmanlı Dünyasındaki Erken Etkileri ve Ioannis Pringos (1725-1789)” Hacettepe Üniversitesi Türkiyat Araştırmaları Dergisi 29 (2018): p. 79-103.
• “The Nature and Limits of Toleration in the Early Modern Ottoman Empire”, Groniek Historisch Tijdschrift 217 (2018): p. 377-388.
• “Catholic Infiltration in the Ottoman Levant and Responses of the Greek Orthodox Patriarchates during the late 17th and early 18th centuries” ARAM Periodical, 25/1&2 (2013), p. 87-97.
• “Worlds apart and interwoven: Orthodox, Syrian and Ottoman Cultures in Paul of Aleppo’s Memoirs” Studies in Travel Writing, 16/4 (2012): p. 375-385. 
• “Bizans Tarihyazıcılığında “Dönüşüm”: Laonikos Chalkokondyles’te Bizanslı ve Osmanlı İmajı (1299-1402)” Uludağ Üniversitesi Sosyal Bilimler Dergisi, 15 (2008): p. 333-353.

Studii în volume colective
• “Transforming the Orthodox Landscape of Ottoman Istanbul during the Early Modern Period” içinde Eric Nelson ve Jonathan Wright (ed), Layering Landscapes: Early Modern Religious Space Across Faiths and Cultures, Oxon, Routledge, 2017, p. 119-134.
• “Bir Ev İki Dünya: On Sekizinci Yüzyıl Amsterdam Osmanlı Rum tüccar cemaatinde yol ayrımı” içinde Hasan Çolak, Zeynep Kocabıyıkoğlu Çeçen, N. Işık Demirakın (eds), Ayşegül Keskin Çolak’a Armağan Tarih ve Edebiyat Yazıları, Ankara, Kebikeç, 2016, p. 63-79.
• Çolak, Hasan. “Tekfur, fasiliyus, and kayser: Disdain, negligence and appropriation of Byzantine imperial titulature in the Ottoman world” içinde Frontiers of the Ottoman Imagination: Essays in Honour of Rhoads Murphey, Marios Hadjianastasis (ed.), Leiden, Brill, 2014, p. 5-29.
• Çolak, Hasan. “Sulhen mi Anveten mi? İstanbul’un Fethi’yle ilgili Bir Hikayenin Gelişimi (16.-19. Yüzyıllar)” içinde İmparatorluk Başkentinden Kültür Başkentine: Istanbul, Feridun M. Emecen (ed.), Istanbul, Kitabevi, 2010, p. 205-213.

Fr Charbel Nassif

Cărţi
• Catalogue des icônes grecques, melkites et russes de la collection Mgr Joseph Nasrallah, Paris, 2017.

Articole
• « La révision liturgique du métropolite melkite d’Alep Malâtyûs Karma et les réformes liturgiques dans les pays d’Europe de l’Est au XVII^e siècle », in Y. Petrova, I. Feodorov, éd., Europe in Arabic soucres : ‘The travels of Macarius patriarch of Antioch’, Kiev, A. Krymsky Institute of Oriental Studies of the NASU, 2016, p. 117-134.
• « Les sculptures de l’iconostase de l’église Saint-Nicolas à khenchara », Tempora 22, 2013- 2017, p. 89-126.
• « Le peintre Youssef Al-Musawwer, fondateur de l’école d’Alep », in Raphaëlle Ziadé, Élodie Bouffard (éd.), Chrétiens d’Orient 2000 ans d’histoire, Paris : Gallimard, 2017, p. 162-166.
• « Liturgie et religiosité chez les grecs melkites catholiques aux XVIII^e–XIX^e siècles : entre ‘latinisation’ et conservatisme », A. Lossky, G. Sekulovski, T. Pott (ed.), Liturgie et religiosité, 64^e Semaine d’études liturgiques, Munster, Aschendorff Verlag, 2018, p. 91-108.
• « Autour de l’euchologe melkite de Malatios Karmé», Proche Orient chrétien 98, 2018, p. 46-61.
• « Qu’est-ce que l’iconostase », dans Collectif, L’iconostase de l’église Saint-Julien-le-Pauvre entre le spirituel et l’esthétique, Noisy le Sec, Imprimerie du Potier, 2018, p. 38-57.
• « Ottoman and Arab influences on Melkite art in the 17th, 18th and 19th centuries », dans David Thomas (ed.), Christian-Muslim Relations: A bibliographical History Vol. 12 Asia Africa and the Americas (1700-1800), Leiden, Brill, 2019, p. 15-28.
• « Cinquante ans d’études sur l’art melkite (1969-2019). Essai d’historiographie », dans Ioana Feodorov, Bernard Heyberger, Sam Noble (ed.), Arab Christians between the Ottoman Levant and Eastern Europe, Leiden : Brill, coll. Arabic Christianity: Texts and Studies, 2021, p. 299-336.
• « The Melkite Community, Educational Policy and French Cultural Diplomacy: Archbishop Grigorios Hajjar and Mandatory Galilee », in Karène Sanchez Summerer, Sary Zananiri (ed.), European Cultural Diplomacy and Arab Christians in Palestine, 1918-1948. Between Contention and Connection, Palgrave Macmillan, Switzerland, 2020, p. 105-124.

Recenzii
• Review of May Davie (éd.), Le patrimoine architectural de l’Église orthodoxe d’Antioche. Perspectives comparatives avec les autres groupes religieux du Moyen Orient et des régions limitrophes, Koura, Université de Balamand, 2015 published in Chronos 36, 2017, p. 221-225.
• Review of Mireille Issa (ed.), Le Latin des maronites, Paris, Geuthner, 2017 published in Revue dix-septième siècle 3, 2020, p. 592-594.

Radu Dipratu

Cărţi
• Regulating Non-Muslim Communities in the Seventeenth-Century Ottoman Empire: Catholics and Capitulations, London-New York, Routledge, 2021.

Articole
• “A Forgotten Capitulation (‘ahdname): The Commercial Privileges Granted by Sultan Ahmed I to Emperor Matthias in 1617” (with Viorel Panaite), Revue des Études Sud-Est Européennes, vol. 58, 2020, pp. 51-90.
• “The «Imperial Signs» (nişan-ı hümayun): Framing Muslim-Christian Relations in the Seventeenth-Century Mediterranean”, New Europe College Ștefan Odobleja Program 2018-2019 Yearbook, 2020, pp. 111-134.
• “Visiting the Noble Jerusalem: Catholic Pilgrims in the Ottoman Capitulations of the Seventeenth Century”, Revue des Études Sud-Est Européennes, vol. 56, 2018, pp. 137-163.
• “Călători englezi despre catolicism și catolici în Imperiul Otoman”, Caiete Critice, vol. 332, no. 6, June 2015, pp. 43-49.

Studii în volume colective
• “«I shall not take their churches and turn them into mosques»: The Legal status of Catholic Churches in Ottoman Galata as prescribed by the ʿahdnāmes”, in Vanessa R. de Obaldía, Claudio Monge (eds.), Latin Catholicism in Ottoman Istanbul: Properties, People & Missions, Istanbul, ISIS Press, 2022, p. 17-33.
• “The Valona Affair (1638), its Ensuing Anti-Piracy nişan and the Development of Ottoman-Venetian Peace Agreements”, in I. Feodorov (ed.), South-Eastern Europe and the Eastern Mediterranean: Proceedings of the Session held at the 12th International Congress of South-East European Studies (Bucharest, 2- 6 September 2019), Brăila, Istros, 2020, pp. 157-187.
• “Pelerini catolici la Ierusalim în Capitulațiile Otomane din Secolul al XVII-lea”, in A. Timotin (ed.), Dinamici sociale și transferuri culturale în sud-estul european (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), Bucharest, Editura Academiei Române, 2019, pp. 86-110.
• “Catholics in the Ottoman Empire Through the Eyes of English Travelers in the 17th Century”, in F. Nițu, C. Ioniță, M. Ünver, Ö. Kolçak, H. Topaktaş (ed.), Turkey & Romania. A History of Partnership and Collaboration in the Balkans, Istanbul, Türk Dünyası Belediyeler Birliği, 2016, pp. 107-121.
• “Catolicii din Imperiul otoman în relatările călătorilor occidentali din prima jumătate a secolului al XVII-lea”, in C. Bogdan, S. Marin Barutcieff (eds.), Călători și călătorii. A privi, a descoperi, vol. 1, Bucharest, Editura Universității din București, 2016, pp. 213-228.